Coordinates 534

Uploaded January 18, 2012

-
-
610 f
13 f
0
12
25
50.0 mi

Viewed 1606 times, downloaded 3 times

near Vişina (România)

Jurilovca, Ceamurlia de Jos, Două Cantoane, Slava Rusă (obiective: cetatea Ibida, Mănăstirea Vovidenia, construită în sec. XVII, unica mănăstire de maici de rit vechi din lume, Mănăstirea Uspenia, a fost ridicată în sec. XVII şi este unica mănăstire de călugări de rit vechi din lume), Pădurea Babadag, Babadag (obiective: lucrările în piatră rămase în urma taberei de sculptură organizată aici în anii 80, Geamia lui Ali-Gazi Paşa, Muzeul de Artă Orientală, așezarea fortificată hallstattiană), Enisala (obiective: cetatea Heracleea, Muzeul gospădărie ţărănească) , Sălcioara, Jurilovca.
  • Photo of Mănăstirea Vovidenia
  • Photo of Mănăstirea Vovidenia
  • Photo of Mănăstirea Vovidenia
  • Photo of Mănăstirea Vovidenia
Mănăstirea Vovidenia, schit ridicat de călugări ruşi în sec. XVII în apropierea localităţii Slava Rusă, după ruptura produsă în biserica rusă în timpul patriarhului Nicon. Pe acest loc, o văduvă bogată din Rusia a pus bazele unei mănăstiri de maici în anii 1835-1838. În 1850 este afectată de inundaţii. Măicuţele aduc ajutoare de la Moscova şi zidesc biserica mare. Este închisă în 1878, apoi redeschisă între 1938-1939. Este reînfiinţată în 1993. Serviciul divin este ţinut în limba rusă. Este unica mănăstire de maici de rit vechi din lume. Are un paraclis cu multe obiecte cu valoare de patrimoniu.
  • Photo of Cetatea Ibida
  • Photo of Cetatea Ibida
  • Photo of Cetatea Ibida
Cetatea romană şi romană târzie (L)Ibida se găsește în satul Slava Rusă, com. Slava Cercheză, în vestul şi sud-vestul localității, intravilan şi extravilan. Cetatea de pe Valea Slavei, identificată de Vasile Pârvan cu polis Ibida, pomenită de Procopius din Caesarea între cetățile refăcute de Justinian (De Aedificiis IV 7), menționată și de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafața de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri și trei porți. Cetatea, în forma păstrată din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian - sec. VI e.n., este dublată de o fortificație cu suprafața de aproximativ 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limba turcă „Cetatea Fetei”), a cărei latură de nord e comună cu cea de sud a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, către sud, se află un fort din perioada romano-bizantină, ce supraveghea întreaga vale a Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea în centrul cetății a unei basilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I – VII e.n.). Reluarea cercetărilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetată o parte a zidului de incintă și turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-și găsește analogii la zidul lui Hadrian din Britannia. Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen cercetat deocamdată în necropola romano-bizantină, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos și camera funerară, construit din cărămizi și lespezi de piatră, cu interiorul tencuit și pictat, cu pardoseala din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oraș. (text preluat din publicația proiectului "Arhetur", 2008, ICEM Tulcea.)
  • Photo of Mănăstirea Uspenia
  • Photo of Mănăstirea Uspenia
Mănăstirea Uspenia situată la 3 km sud-vest de satul Slava Rusă, a fost înfiinţată în sec. XVIII de către un grup de credincioşi din Slava Rusă, care au construit mai sus de sat o bisericuţă în care s-au retras să trăiască. Mănăstirea a fost, începând cu anul 1848, sediu episcopal, sub autoritatea mitropolitului de la Fântâna Albă şi, ulterior, sediu mitropolitan. În a doua parte a sec. XIX biserica de lemn a fost înlocuită de una de zid, sfinţită la 1883, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. An de an sărbătoarea hramului mănăstirii strânge laolaltă comunităţile de ruşi lipoveni din ţară şi din străinătate. Mănăstirea este depozitara unor valori de artă bisericească veche rusă.
  • Photo of Tabăra de sculptură
  • Photo of Tabăra de sculptură
  • Photo of Tabăra de sculptură
  • Photo of Tabăra de sculptură
  • Photo of Geamia lui Ali-Gazi Pașa
Geamia lui Ali-Gazi Paşa (Babadag) este monument istoric şi de arhitectură religioasă situat în centrul oraşului Babadag, datând din epoca medievala. Geamia a fost ridicată în 1609 sau 1610. Este cunoscută ca un interesant monument de artă musulmană. Construită din piatră făţuită, pe un plan dreptunghiular, este prevăzută cu un monumental pridvor pe arcade şi un minaret înal de 21 m. Este cel mai vechi monument de arhitectură musulmană din România. Geamia lui Ali Gaza-Paşa face parte dintr-un ansamblu istoric medieval, ce găzduieşte colecţii de artă orientală decorativă.
  • Photo of Muzeul de artă orientală
  • Photo of Muzeul de artă orientală
Muzeul de Artă Orientală din Babadag. Expoziţia de Artă Orientală, organizată în Casa Panaghia, prezintă piese ce aparţin artei populare tradiţionale a turcilor şi tătarilor din Dobrogea, dar şi piese ce aparţin artei orientale realizate în manufacturi şi, ulterior, industrial. Legendele locului atribuie această clădire legatului testamentar al lui Ali-Gazi Pașa, ca una din medresele (școlile) înființate în prima parte a sec. XVII din moștenirea lăsată de acesta. Edificiul a fost construit mai degrabă cândva în cursul sec. XIX (probabil în prima parte a acestuia) și a adăpostit, o vreme, un seminar musulman.
  • Photo of Muzeul gospodărie țărănească
  • Photo of Muzeul gospodărie țărănească
  • Photo of Muzeul gospodărie țărănească
Muzeul gospădărie ţărănească din Enisala reprezintă o sinteză a gospodăriei tradiţionale din nordul Dobrogei, zona lacului Razim, de la începutul secolului al XX-lea. Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din aceasta zonă: bucătăria şi cuptorul de vară, grajdul pentru animale, porumbarul, şoproanele, fântâna. Pot fi văzute: instrumentar agricol, căruţe pictate tipic dobrogene, unelte pescăreşti, scule şi produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică textilă. Interiorul locuinţei relevă bogăţia şi frumuseţea ţesăturilor tradiţionale, fiind organizat în varianta sa tradiţională.
  • Photo of Cetatea Heracleea
  • Photo of Cetatea Heracleea
Cetatea Heracleea, situată pe dealul ce domină împrejurimile satului Enisala, la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat. Cetatea a fost construită de puterea imperială bizantină şi de cea comercială genoveză la sfârşitul sec. XIII şi începutul sec. XIV. În timpul lui Mircea cel Bătrân cetatea a trecut în stăpânirea Ţării Româneşti, iar la sfârşitul domniei acestuia, când Dobrogea a fost cucerită de către turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. Ca element de arhitectură se impune bastionul porţii principale cu arcadă dublă continuată cu o arcadă oarbă. În anii '90 cetatea a făcut obiectul unui amplu proces de restaurare.

Comments

    You can or this trail